Siracusa, mostenirea lui Arhimede

Am tot vorbit până acum cât de atractivă este Sicilia, cât de frumoase sunt străduțele făr’ de capăt și micuțe, cum mi-am delectat sim...


Am tot vorbit până acum cât de atractivă este Sicilia, cât de frumoase sunt străduțele făr’ de capăt și micuțe, cum mi-am delectat simțul vizual în porturile micuței insule, cât de înspăimântat am fost atunci când m-am aflat în ruinele fostului teatrului roman din Catania, cât de uimitoare a fost vizita în Valea Templelor și cum eram să fiu înțepat de un roi de viespii în apropierea templului lui Herakles.

Acum v-am pregătit ceva și m-ai interesant, vă voi povestii despre un oraș care nu demult era cea mai de preț comoară a imperiul elen, Siracusa.

Istoria mirificului oraș este extraordinară, fosta cetate grecească a fost întemeiată în anul 733 î.Hr. de către coloniștii din Corint. Acest an pare un simplu număr pentru necunoscători, însă cu o vechime de mai bine de 2700 ani orașul se numără printre cele mai vechi așezări umane din lume.


Un alt lucru notabil legat de istoria orașului sicilian a avut loc în anul 273, atunci când fosta colonie grecească a fost cucerită de către imperiul roman. Însă, nu acest act atrage atenție, ci faptul că în această luptă pentru supremația în micuța cetate și-ar fi dat viața inclusiv și marele matematician al lumii antice, Arhimede.


Vizita mea în orașul lui Arhimede a început în cea de-a treia zi a aventurii siciliene. Am plecat din Catania, locul am fost cazat pe toată durata acestei săptămâni minunate și am mers în spre sud-estul insulei. Drumul, vă spun sincer, a durat mai puțin de o oră, chiar dacă italienii sunt cunoscuți pentru șoșelele lor micuțe, acestea sunt bune și durabile.

Fundalul albastru al mării, colinele infinite, verzi și pline de viață, livezile înflorite și frumos colorate radiază de fericire, ulițele pietrificate, casele cărămizii și oamenii simpli, dar liniștiți, toate aceste aspecte le-am întâlnit pe toată durata sejurului meu și inclusiv pe drum, iar toate acestea nu au făcut decât să îmi ofere o stare de bine și fericire că am avut ocazia să văd aceste locuri.


Odată sosit în oraș am hotărât că dacă tot am ajuns aici, cel mai bine încep prin a vizita cel mai de preț obiectiv turistic al Siracusei, Teatrul Grec, simbolul cetății elene. Datând încă din secolul al V-lea î.Hr. teatrul a suferit câteva modificări, pentru a ajunge la aspectul de astăzi, în secolul III, după cucerirea cetății de către romani împăratul Hieron I a ordonat refacerea și extinderea edificiului cultural.

Acum teatrul nu este doar un muzeu în aer liber, ci și o scenă perfectă pentru diferite activități culturale. Din păcate când am ajuns o mână de oameni pregăteam scena pentru un astfel de eveniment și din păcate unele zone sunt acoperite de plăci de lemn. Totuși, am trecut cu vederea peste aceste mici detalii și mi-am văzut liniștit de plimbare.


Îndepărtându-mă încet față de teatrul elen, am trecut printr-o grădină minunată, după nenumărați pași mici și timizi într-un final m-am trezit în fața unui necunoscut imens. În apropierea teatrului elen se află una din cele mai cunoscute liante, cunoscută și sub denumirea de ”Urechea lui Dionisos”. Legat de această peșteră s-au născocit nenumărate legende, însă cea mai aproape de adevăr povestește că într-o perioadă când imperiul era condus de un tiran pe nume Dionisos aici, fosta carieră de calcar ar fi fost transformată în închisoare, iar împăratul s-ar fi ajutat de avantajul acusticii peșterii și ar fi ascultat conversațiile prizonierilor dintr-un loc special, de unde se aude și cea mai mică șoaptă.

Chiar dacă experiența din Sicilia mi-a deschis ochii și m-a făcut să înțeleg că romanii nu au fost și nu vor fi văzuți niciodată ca niște civilizatori în aceste locuri, în urma lor au rămas multe capodopere și clădiri mărețe. Una dintre acestea este chiar teatrul roman, un loc care odinioară era cea mai mare arenă dedicată luptelor între gladiatori din Sicilia. Romanii au fost cunoscuți pentru distracțiile lor extrem de violente și pe oriunde au ajuns și cucerit aceștia au ridicat nenumărate astfel de ”stadioane antice”.


Personal m-am simțit destul de bine când am călcat acolo unde odinioară luptau, câștigat și mureau ”barbari, fără suflet și nemiloși”, îți dă un puternic sentiment de încredere de sine. 

Pentru precedentele aventuri în periplul Sicilian vă invit să citiți despre mirificul oraș acoperit de vulcanul Etna, Catania, ziua întâi și a doua, și despre extraordinară Valea Templelor din Agrigento. Nu exitați să vă aventurați, cât despre următorul material, vă pregătesc o ultimă surpriză din magnifica insulă Sicilia.

You Might Also Like

0 comentarii